Faceți căutări pe acest blog
luni, 23 august 2010
Ultima oara,Danut.
Cand ma gandesc la el imi apare in minte o imagine vaga a unui copilas ascuns sub birou,ce se desprinde de o lume urata,cu castiile lui prin care isi asculta idolii.Parazitii. stie care sunt riscurile. Daca afla mama ca asculta muzica atat de vulgara? dar de unde stie mama ca versurile lor sunt viata de zi cu zi. ei bine,nu stie; si ar putea sa l condamne ca si iroseste inocenta ascultand asemenea dezastre muzicale. Asa ca micutul de el se refugiaza acolo,sub birou si se simte implinit cu fiece vers ascultat.
A trebui sa scot in evidenta cat esti copil,ma auzi?! mi e asa de dor de tine si nimeni nu stie asta.Nici macar eu n o mai stiu.Absenta ta ma nelinisteste ce i drept,si nu mai simt caldura aceea unica la gandul impacarii. M ai secat de dragoste si acum iti dau drumul. Iti ofer timpul necesar sa ma uiti.. si mi e asa frica de asta.stiu ca ai s o faci,dar nu vreau sa te impiedic.O sa fie mai bine asa. In schimb,nu pot sub nicio forma sa mi stapanesc gelozia. Cum voi putea suporta ca ai sa impartasesti un te iubesc cu alt cineva?! ca o alta fata iti va alina sarutul. ca mangaierile mele nu vor mai simti chipul tau care mi recunostea atingerea.Nu voi mai fi eu cea care va dainui in gandul tau inainte de culcare.
M ai pierdut sau te am pierdut,nu stiu exact ce s a intamplat. Stiu doar ca ma omoara gandul ca nu esti aici si nici nu vei mai fii. Nu doar tu esti copil,si eu sunt. Sunt pentru ca nu mai stiu ce trebuie sa fac. Uite,scriu randurile astea si tu esti departe de mine,nu stiu la ce te gandesti,nu stiu cine e in sufletul tau acum. Si tocmai fiindca suntem asa departe unul de altul simt cum ma uiti. simt cum nu mai curg prin venele tale si eu nu fac nimic ca sa opresc asta. Suntem la fel de copii. nu cred ca dragostea e pentru noi. dar construisem ceva impreuna.Cladisem un castel de nisip care se naruie,fix in momentul asta. hai sa l refacem ! dar nu mai avem cum. eu mi am ratacit lopetica si tu la fel.Galetusa ne a furat o marea. Atunci hai sa l refacem cu mainile goale,dar n o sa aiba nici o forma. Hai sa mangaiem nisipul,poate se indupleca.
Cum o sa traiesc cu ideea ca te voi vedea si vei fi distant,ca nu te vei mai pierde in bratele mele? spune-mi doar cum. ca stiu ca n o sa ma mai alinti cum faceai odata...Cum voi rezista sa stiu ca inloc sa ti simt buzele dulci mangaiandu le pe ale mele,imi vei saruta obrazul ce e atat de aproape de gura mea ce moare de dorul unui sarut de al tau. cum o sa ma abtin sa nu ti spun 'danut'? Erai Danut al meu. De ce nu mai esti? Inchid ochii si mi las lacrimile sa curga,si mi apari in suflet.Ma pangaresc ochii tai mari si frumosi,de un verde asa vag de care eram indragostita odata. Si mi aduc aminte cum era sa te simt in bratele mele. Dar nu te vreau inapoi. vreau sa traiesc cu sentimentele astea cat mai pot,fiindca citeste randurile astea si da ti seama cat te iubeam. Asa,cuminte,cum erai tu. acum as vrea sa ti aud vocea,macar atat.Sa mi spui ceva,dar n am cum. Esti prea departe...cu mintea,cu sufletul,cu trupul. Nu pot sa am nimic din ce m ar linisti.
Inainte imi doream sa fi capabil de orice pentru mine. sa te razvratesti,sa te revolti.Acum doar vreau sa te stiu fericit.Si probabil ca esti..sper sa nu ma insel.
Acum cu regret , iti spun doar atat,
sa ai grija de tine daca n o sa mai am eu!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu